Monumente si biserici

Grupul Statuar Aparatorii Predealului

Monumente

Grupul statuar Aparatorii Predealului

Langa moderna cladire a statiei CFR a fost amplasat, in 1995, "Grupul Statuar Aparatorii Predealului". Acesta a fost stramutat in Parcul Central al Predealului si a fost ridicat in cinstea eroilor cazuti in Primul Razboi Mondial. Pe fatada, la baza piedestalului, este montat un meplat din bronz care reda o scena de lupta. Pe spate, catre statie, este fixata o placa din marmura rosie cu textul:

"RIDICAT IN CINSTEA EROILOR CAZUTI IN PRIMUL RAZBOI MONDIAL AMPLASAT DE CONSILIUL LOCAL PREDEAL 1995".

Monumentul Mihail Saulescu

Munumentul Saulescu

Acest monument este situat la intrarea in Predeal, dinspre Brasov. Bustul poetului este ridicat pe un soclu masiv din beton mozaicat in doua trepte. Bustul, realizat din bronz si sustinut de un piedestal in forma de prisma, este opera sculptorului Oscar Han.

Ridicat la marginea de nord a Predealului, in capatul primei serpentine a DN1, pe locurile unde s-au dat primele atacuri in "batalia pentru Predeal" si unde a cazut lovit de aripa mortii poetul-soldat Mihail Saulescu, monumentul strajuieste intrarea in localitatea aparata timp de aproape doua saptamani de catre ostasii martiri ai Razboiului de Intregire. Sub statuie este montata o placa medalion din bronz, cu chipul poetului, iar mai jos, pe o placa din marmura alba, sunt sculptate cuvintele:

"POETUL EROU MIHAIL SAULESCU SOCIETATEA SCRIITORILOR CAZUT IN LUPTELE DE LA PREDEAL".

Cimitirul eroilor Timisul de Sus

Cimitirul Eroilor Timisul de Sus

Urcand serpentinele Timisului de Sus spre Predeal, esti intampinat intr-o tacere istorica de imaginea sobra a unor cruci fara inscriptii asezate intr-o incolonare militaroasa si nu poti sa nu te opresti pentru a-ti trage adanc rasuflarea si a te intreba cine sunt acestia si de ce aici? Sunt eroii neamului, care, pe meleagurile Predealului, au stropit cu sangele jertfei pamantul nedezdrobit al tarii, in Primul Razboi Mondial. Un obelisc sobru, un zid protector realizat romboidal si o inscriptie simpla: „Eroii Neamului 1916” te obliga sa afli ca aici s-au petrecut evenimente mari.

Cimitirul eroilor Valea Rasnoavei

Monumente Predeal

Iesind din Predeal spre Azuga, inainte de a trece podul spre Paraul Rece, pe Valea Rasnoavei, traseul turistic (pe Drumul National 73A) ofera posibilitatea cunoasterii unui alt cimitir al eroilor, unde, alaturi de cativa soldati nemti, cazuti pe aceste locuri, isi dorm somnul de veci numerosi eroi ai neamului nostru, cazuti in luptele de la Predeal in 4-25 septembrie 1916. Atunci cand trupele inamice infiltrate pe Valea Rasnoavei cautau sa ajunga in zona schitului Predeal pentru a slabi rezistenta trupelor romane de la gara Predeal si de pe Cioplea, timp de 20 de zile, cei ce odihnesc in acest cimitir le-au zadarnicit planul. In memoria lor s-a ridicat un monument masiv de piatra, in care se afla o firida unde este sapata inscriptia: „Aici odihnesc soldatii cazuti in luptele din jurul Predealului 1916”. Doua troite sculptate in lemn sunt plasate pe laturile din fund ale cimitirului. In dreapta se afla mormintele eroilor romani, iar in stanga ale celor austrieci, maghiari si germani. Degradat de intemperii, monumentul a fost reconstruit de Societatea „Cultul Eroilor” in 1938, la 20 de ani dupa terminarea razboiului.

Cladirea Vamii

Cladirea Vamii

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, vama s-a mutat de la Breaza la Predeal si a functionat aici pana la Primul Razboi Mondial. Cladirea este situata pe bdul. Mihail Saulescu, vis-a-vis de ambulanta din vecinatatea actualei unitati de pompieri.

Biserici

Manastirea Predeal

Cronologic, al treilea asezamant manastiresc in zona Bucegilor este Metocul din Predeal, fondat la 1774 de ieromonahul Ioanichie. Schitul s-a ridicat la poalele muntelui Clabucetul Taurului, pe atunci proprietatea lui Biv-vel logofat Crisoscolescu, care mai stapanea si Piscul lui Cumpat, Dutca, Rasnoava, fata si dosul Cerbului, pe care le vinde in 1821 doamnei Sakelarie. De asemenea reiese din document ca, la 1788, in timpul razboiului ruso-turc, schitul a fost prefacut in cenusa, pentru ca apoi staretul Ionisie sa rezideasca atat schitul cat si chiliile, sprijinit financiar de Ioan Buzatu din Baciul-Sacelelor. Constructia fiind facuta din lemn, la numai 30 de ani se reface in piatra, avandu-l drept ctitor pe Ion Manole la anul 1819.

La 1917, Manastirea Predeal forma un patrulater de cladiri, deschis spre rasarit, cu laturile de 30 m in fata si 50 m spre nord-sud. Intrarea se face prin poarta mare, de sub chiliile de la vest, langa care se gaseste si clopotnita. Latura mare este formata de biserica mare, zidita in urma cu 90 de ani. Latura de la sud era formata de un sir de chilii, care la 1916 au fost bombardate. In dreptul portii de intrare, cam la vreo 30 m, se gaseste biserica de piatra cu hramul Sf. Nicolae, zidita la anul 1819. Insemnarea de pe turn a anului 1774 se refera la biserica de lemn ridicata de ieromonahul Ioanichie, arsa de turci la 1788, dupa care, precum am aratat mai sus, s-a ridicat o alta biserica de lemn, care a rezistat 30 de ani.

Biserici Predeal

Ridicarea bisericii de piatra la 1819 s-a facut – asa cum dovedeste pisania – prin daniile mai multor crestini, in special a lui Ioan Manole (patronul hanului de la Malul Ursului) si Ioan Buzatu, ambii din Baciu-Sacele. Este zidita in forma de cruce, din piatra de Caraiman, cu lungimea si latimea de 5,10 m si o singura usa de intrare, in partea vestica. In tinda se intra pe o deschidere fara usa, avand de o parte si de alta doua deschideri, ai caror pereti laterali sunt semicilindrici. In dreptul lor, pe perete, deasupra, sunt zugraviti Sfintii Nicolae, Dimitrie si Gheorghe. In tinda se mai gasesc pictati si cei 12 Apostoli, avand in centru chipul Domnului nostru Iisus Hristos.

Biserica mare, în care se slujeşte astazi, este zidita intre anii 1833-1836 si are aceleasi caracteristici ca biserica Sf. Nicolae. Are lungimea exterioara de 22 m, latime 18 m si inaltimea 7 m, naosul fiind prevazut cu o cupolt. Alaturi de Safta Castrisoaie din Bucuresti (dupa altii Sevastia Bujoreanu din Campina, care s-a calugarit), socotita ctitor principal, la constructia bisericii au contribuit numerosi credinciosi, pomelnicul amintind pe caminarul Grigore Boureanu si Maria Druganescu, fiica raposatului Belu Logofat. Din 1919 complexul manastiresc Predeal (schitul si cele doua biserici) sunt declarate monument istoric. Pana la 1.09.1926 serviciile religioase pentru localnicii care s-au strans si au facut in jurul manastirii orasul de astazi se tineau de manastire, de catre preotii monahi. De la aceasta dată s-a infiintat parohia Predeal, cu scopul de a stabili unitatea bisericeasca a credinciosilor de aici.

In anii 1933-1935 au fost construite in manastire doua corpuri de chilii si a fost spalata pictura bisericii cu staruinta staretului Antonie Naescu. In anul 1938 se aflau aici doar sapte monahi, ce se ocupau cu slujbele bisericesti si cu gospodaria manastirii. La 21 septembrie 1940, aici au fost reinhumati o parte din cei 253 de legionari ucisi in noaptea de 21/22 septembrie 1939 in lagare si in tara din ordinul regelui Carol al II-lea si al generalului Argesanu. Prin osteneala arhimandritului Valeriu Niculaiasa au fost facute reparatii si amenajari la constructii. In anul 1942 Comisia Monumentelor Istorice a hotarat majorarea sumelor alocate pentru restaurarea bisericii vechi.

La data de 30.01.1949 este inscrisa ultima tundere in monahism, a monahului Justinian, din comuna Bran. In 1958 regimul comunist a desfiintat manastirea, dar s-au efectuat lucrari de restaurare substantiale pentru pastrarea ca monument istoric. Intre anii 1960/61 pictorul Iosif Vasu a pictat in fresca biserica. In 1974, la implinirea a 200 de ani de existenta, s-au executat lucrari de reparatii generale la biserici, clopotnita si chilii. In 1976 se restaureaza pictura din biserica Sf. Nicolae, intrarea de sub clopotnita este impodobita cu pictura noua si camera mortuara din gangul de la intrare este pictata si ea, de acelasi pictor Ioan Vasu care pictase si biserica Nasterii Maicii Domnului.

Biserica Sf. Imparati Constantin si Elena

Biserica Ortodoxa "Sfintii Imparati Constantin si Elena"

Biserica ortodoxa cu hramul „Sfintii Imparati Constantin si Elena” in centrul orasului, amplasare ce ii confera cu adevarat calitatea de „inima a Predealului”. Constructia ei a inceput in anul 1990, sub pastoria preotului Ioan Herda, continuand din 1993 pana in prezent sub pastoria preotului Lucian Vitan. Este proiectata in stil montan, nou pentru arhitectura clasica bisericeasca, impunatoare si reprezentativa pentru intreaga Vale a Prahovei.

Biserica „Sf. Pantelimon” din Timisu de Sus

Biserica Sf. Pantelimon - Timisu de Sus

Biserica „Sf. Pantelimon” din Timisu de Sus, o bijuterie din lemn ce serveste credinciosilor ortodocsi din aceasta zona.

Manastirea „Congregation Jesu” din Timisu de Sus

Manastirea „Congregation Jesu” (Congregatia lui Iisus) din Timisul de Sus, manastire romano-catolica a carei patroana este „Sf. Tereza a pruncului Iisus”. Forul superior al congregaţiei este Maica Generala, aflata la Roma.

Manastirea Congregation Jesu - Timisu de Sus

In prezent, manastirea are 8 maici, sora superioara este Luiza Tutuianu, iar preot este Ioan Gherman. In biserica „Sfanta Teresa a Pruncului Iisus” se oficiaza serviciul la sarbatori, iar serviciul religios de fiecare zi are loc in capela.

Harti


Coordonate GPS

45°31´38´´ N 25°34´24´´E


Curs Valutar

Meteo Predeal