Date geografice

Vedere de la Cioplea spre Piatra Mare

Situarea geografica

Asezat la 25° 26' longitudine estica si 45° 30΄ latitudine nordica, in partea sudica a judetului Brasov, la limita cu judetul Prahova, la cumpana apelor dintre bazinele Prahovei si Timisului, Predealul este situat la altitudinea de peste 1000 m, numarandu-se printre localitatile urbane cu cea mai mare altitudine.

Spre nord, de la Valea Joitei pana la actualul hotel Carmen s-au ridicat vile din anul 1897, cand Casa Regala vinde aceste loturi.

Salba de munti ce inconjoara Predealul este formata din Piatra Mare, 1843 m, la nord, Garbova, cu varful Neamtu, 1923 m, la est si sud, Bucegi, cu varful Omu, 2508 m, la sud-vest si Postavarul, 1799 m, la nord-vest.

Intre masivele Postavarul si Piatra Mare, la nord, si masivele Bucegi si Garbova/Baiului la vest si est, se distinge o regiune mai joasa, cu altitudine de 1000-1400 m, care, fata de relieful inalt inconjurator, constituie o adevarata depresiune inclinata spre vest catre sesul Barsei.

Hidrografia

Cascada Tamina

Predealul apartine Bazinului Ialomita. Raul Prahova, afluent al Ialomitei, izvoraste din zona actualului stadion, la altitudinea de 1046 m si, relativ aproape de izvor, intalneste apele Puristoaicei, Teascului si Joitei.

Valea Puristoaicei (sau Polistoaca ) isi are obarsia in apropierea cotei de 1114 m, la est de culmea Cioplei. Soseaua care insoteste aceasta vale a fost construita in anul 1915.

Cea de-a doua vale, Teascul, izvoraste din culmea Clabucetul Taurului prin doua izvoare ce strabat stancile calcaroase de la sud la nord. Pe vremuri, la oprirea in statia Predeal, locomotivele cu aburi se alimentau din aceasta vale, cu apa.

In partea dreapta, Valea Prahovei primeşte doar putine izvoare ce se scurg prin Valea lui Arsenie, iar pe stanga Paraul lui Zangor si Paraul Carbunarului.

Inainte ca Prahova sa se uneasca cu apa Rasnoavei, unita la randul ei cu Leuca, ea mai primeste pe stanga si Paraul Manastirii (i se spunea si Paraul Popii) ce vine din culmea Clabucetului Taurului, se scurge pe la sud de manastire si aduna izvoarele minerale din apropiere.

Rasnoava izvoraste la altitudinea de 1100 m, prin cinci izvoare din culmile Rasnoava. Pe stanga primeste mai multe cursuri afluente ce ii maresc debitul: Sipotele, Stana Mare, Paraul Stanei Mici, Paraul din Valea Merisorului s.a. Prin afluentii si mai bogati de pe partea dreapta, Valea Bradetului si La Cleste, albia sa se mareste in continuare.

Leuca se formeaza din izvoarele Capatana Porcului si Valea Iadului, nume ce vine de la apa mocirloasa, precum si din doua paraiase zise Stanilor.

Astfel marita, Prahova primeste apoi apele ce vin de pe Valea Olaresei si Valea lui Vlad, precum si pe cele din Valea Ursului Mare si Valea Ursului Mica, ce isi au izvoarele in versantul vestic al muntelui Clabucetul Taurului, dupa care intra pe teritoriul orasului Azuga.

Cu un debit nu prea mare şi datorita naturii terenului, apele bazinului Prahova din zona Predeal nu produc caderi.

Cateva date despre apele minerale din zona Orasului Predeal, ape semnalate inca din 1760, dar niciodata exploatate:

  • Izvorul Campineanu: apa clorurata, slab bicarbonata, sodica hipotona (3650 litri/24 ore)
  • Izvorul Valea Rasnovului: apa clorata, iodata, bromurata, slab bicarbonata, sodica concentrata
  • Izvorul Teascu: apa clorurata, iodata, bicarbonata, sodica, slab feruginoasa, hipotona (6255 litri/24 ore)

Tot de Predeal, prin Timisul de Sus si Timisul de Jos, doua localitati ce apartin Predealului, tine si Valea Timisului, din bazinul Oltului, ce desparte Postavarul, la vest, de Piatra Mare, la est.

Timisul are o retea hidrografica densa, ale carei particularitati reflecta conditiile fizico-geografice in care s-a format.

Paraiele afluente Timisului isi au obarsiile in jurul altitudinii de 1600 m. Cursurile superioare sunt intermitente, au caracter torential si prezinta in profil longitudinal numeroase cascade si rupturi de panza.

In portiunile in care strabat calcare sau stive mai groase de grohotisuri se pierd in subteran pentru a aparea in aval sub forma unor izvoare puternice.

Afluenti ai Timisului, la vest, sunt Vladetul, Valea Calului, Lapiasul de Sus, Valea Postavarului, Valea Draga, Lamba Mare, Vama, Varna, Valea Lunga, iar, la est, Timisul Mic, Timisul Sec Mare(cu cascada Tamina), Valea Pietrii Mari, Ciorga, Valea Dracului, Valea Barbului, Sipoaia (cu canionul Sapte Scari), Pojarul

 

Harti


Coordonate GPS

45°31´38´´ N 25°34´24´´E


Curs Valutar

Meteo Predeal